Este seară peste Oază
și sunt nori pictați pe pânze
într-o zi vor curge flori peste notele uitate,
cu poteci săpate-n valuri de fiori
vor rosti credințe inimi chinuite în zadar…
Noaptea naște stele peste globuri de cristal
și din vise închegate cresc castele fără far,
plouă peste Oază
ape spală ochii zeilor de ceară –
fluvii fără maluri și mări de neînceput…
Dimineața se revarsă ca o aprigă sentință
și îneacă în lumină setea de ființă,
pași desculți prin roua rece,
urme scrise în strofe de căință,
vor fi martori pentru noua pocăință…







